Informatii pentru pacienti
- Internare
- Traseul pacientului
- Externarea
- Program de consultații
- Intrebări frecvente
- Chestionar de feedback
- Chestionar de satisfacție
- Donații
- Drepturi și obligatii
- Ghidul pacientului
- Recuperare medicală
- Grup țintă
- Programări
- Program vizitatori
- Informații utile
- Educatie sanitara și preventie
- Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață
- Meniul zilei
Internare
Internarea cu programare prealabilă
Pe intreaga durata a internarii pacientul este scutit de orice cost. La internare au prioritate:
• transferurile intraspitalicesti
• copiii veniti la prima consultatie prezentati si internati in vederea initierii terapiei
Apartinatorul va completa un consimtamant – model aici
Actele necesare pentru internare
• bilet de trimitere medic de familie sau medic. specialist;
• copiedupaC.I. a unui parinte;
• copiedupacertificatul de nastere sau C.I. a pacientului.
• copie dupa certificatul de handicap (unde este cazul)
• dovada calităţii de asigurat (adeverinta de asigurat)
• în cazul în care asiguratul este salariat/ peste 18 ani va prezenta adeverinţa de salariat/ de asigurat cu numărul de zile de concediu medical efectuat în ultimile 12 luni.
• Toti pacienti cu varsta peste 18 ani vor prezenta la internare CARDUL National de Sanatate – in caz contrar nu vor beneficia de internare
Procedura de internare (în cadrul biroului de internări)
• este confirmată calitatea de asigurat prin verificarea adeverintei de asigurat. Dacă pacientul se regăseşte în baza de date Casa de Asigurari. se înscrie în FOCG calitatea de asigurat. Asistenta care operează internarea poartă răspunderea corectitudinii datelor. În cazul in care asistenta nu identifică calitatea de asigurat a pacientului, va pune la dispoziţia acestuia „Informaţii cu privire la obţinerea calităţii de asigurat”.
• în cazul în care pacientul nu se găseşte în baza de date a Casa de Asigurari. şi nu poate face dovada calităţii de asigurat – după stabilirea calităţii de asigurat /neasigurat a pacientului asistenta ataşează dovada calităţii de asigurat şi biletul de trimitere la FOCG.
• dovada calităţii de asigurat va fi prezentată obligatoriu în timpul spitalizării
Traseul pacientului
Circuitul pacientului

Externarea
Externarea
• Externarea se face la 12 zile de la internare.
• Excepție fac transferurile cu traumatisme cranio-cerebrale (TCC), tumori și traumatisme vertebro- medulare (TVM).
• Pacientul/ aparținătorul primește la externare: biletul de externere, scrisoarea medicală către medicul de familie, recomandarea privind acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale (atunci când este cazul), certificatul medical către Comisia de handicap (atunci când este cazul), certificatul de concediu medical (atunci când este cazul), scutire medicală (atunci când este cazul), decontul de cheltuieli.
• Biletul de ieșire cuprinde: recomandări ale medicului curant privind continuarea tratamentului și data următoarei programări.
• Traumatismele cranio-cerebrale, vertebro-medulare revin la 2-3 săptămâni, în funcție de indicația medicului.
• Sugarii revin la 5 săptămâni de la data externării (în funcție de gravitatea cazului).
• Copiii cu vârsta cuprinsă între 1-5 ani având retard neuropsihomotor, paralizie cerebrală revin după 6-8 săptămâni de la data externării (în funcție de gravitatea cazului).
• Copiii autonomi cu tulburări de statică vertebrală și mers (scolioze, cifoze) și copiii mai mari de 5 ani cu retard neuropsihomotor, neuropatii periferice, paralizie cerebrală, afecțiuni cronice revin după 8-12 săptămâni de la externare (în funcție de gravitatea cazului).
Intrebări frecvente
Intrebari frecvente
Ce sunt paraliziile cerebrale?
Paraliziile cerebrale sunt un grup de boli care au cauze, mecanisme si consecinte diferite. Ele pun probleme de diagnostic si tratament comune, motiv pentru care au fost reunite sub aceasta denumire.
Termenul de paralizie cerebrala este atribuit acelor leziuni care afecteaza creierul imatur, deci insuficient dezvoltat, inainte de varsta de 3-4 ani. Este vorba de un creier in plina dezvoltare care va suferi si va avea drept urmare aparitia unei leziuni cerebrale ce va fi raspunzatoare de aparitia unui handicap fizic si psihic important. Evaluarea corecta si completa a acestor afectari face posibil un tratament precoce si adecvat ce are drept scop incercarea de limitare, pe cat posibil, a tulburarilor motorii, psihice si tratarea crizelor epileptice.
Care sunt cauzele paraliziilor cerebrale?
Pentru a putea aplica un tratament corespuzator acestor boli trebuie sa cunoastem mai intai care sunt cauzele lor. Ele sunt variate si diferite in functie de perioada de actiune. Pot fi impartite in cauze antenatale, perinatale si postnatale.
• Cauzele antenatale sunt cele care actioneaza in timpul dezvoltarii fatului, pe perioada evolutiei sarcinii. Cele mai importante sunt: infectiile, bolile mamei (diabetul zaharat, anemia severa ,traumatismele uterului gravid, boli ale placentei, nutritia deficitara a mamei, consumul de alcool sau medicamente, intoxicatii cu plumb sau cu alte substante),malformatiile cerebrale, incompatibilitatea (“nepotrivirea”) de grup sanguin si Rh intre mama si fat
• Cauzele perinatale sunt acele cauze care actioneaza in timpul nasterii sau imediat dupa nastere. Ele vor determina o insuficienta oxigenare a creierului nou nascutului. Acesta nu va putea participa la actul nasterii asa cum ar trebui, de multe ori fiind necesara aplicarea forcepsului. Se poate adauga astfel o noua suferinta fatului. Se va produce fie o sangerare (hemoragie cerebrala), fie o insuficienta oxigenare a creierului (hipoxie cerebrala). Deci, o nastere dificila, o sarcina prelungita, circulara de cordon (cordonul infasurat in jurul gatului), administrarea in cantitate crescuta de medicamente mamei (sedative sau anestezice) reprezinta cauze de insuficienta oxigenare cerebrala a nou nascutului, ce pot determina leziuni cerebrale.
• Cauzele postnatale sunt reprezentate de acei factori care actioneaza dupa nastere pana la varsta de 3-4 ani, perioada in care se produce maturizarea creierului. Se va produce o oprire in dezvoltarea creierului. Cele mai des intalnite sunt: infectiile (meningite, encefalite ce pot apare chiar in timpul unor boli eruptive ale copilului), traumatisme craniocerebrale, intoxicatii, deshidratari, etc.
Ce este spasticitatea?
Spasticitatea este o crestere a tonusului muschilor care are drept urmare o tulburare a miscarilor. Ei i-se asociaza si o scadere a fortei muschilor. Aceste semne pot fi prezente fie doar la nivelul membrelor inferioare (si atunci se vorbeste de diplegie spastica sau boala Little), fie la nivelul unei jumatati de corp,deci cu afectarea mainii si piciorului de aceeasi parte( hemipareza sau hemiplegie ), fie la toate membrele ( tetrapareza sau tetraplegie).Pentru ca lucrurile sa fie mai bine intelese voi prezenta in acest numar doar maladia Little.Diplegia spastica sau boala Little:
Se caracterizeaza prin:
• Apare de obicei la copilul nascut prematur, inainte de termen, in urma actiunii unor factori perinatali;pentru copilul nascut la termen care dezvolta diplegie spastica cauzele sunt prenatale.
• Semnele bolii sunt evidente chiar de la nastere: nou-nascutul este cianozat ( vanat),are picioarele si mainile incordate, rigide, plange slab, suge cu dificultate.
• Incordarea mainilor si picioarelor devine si mai evidenta in urmatoarele luni, piciorele sunt miscate mai putin si stau mai mult intinse.
• Dezvoltarea copilului se face mult mai incet comparativ cu alti copii de aceeasi varsta : nu va tine capul la 3 luni, nu va sta in sezut la 6 luni, nu va merge singur la 1 an 2 luni, iar dezvoltarea limbajului si dezvoltarea psihica poate fi si ea intarziata.
• Semnul cel mai tipic este incrucisarea picioarelor cand incearca sa mearga, sprijinul facandu-se pe varfuri si nu pe toata talpa.
• Alte afectari posibile sunt: miscari anormale ale ochilor (strabism,nistagmus), scaderea vederii , crize de epilepsiei ( pierdere a constientei cu miscari involuntare in membre).
Ce se poate face?
Mama trebuie sa se adreseze medicului pentru orice lucru care i-se pare in neregula cu copilul sau si cat mai repede posibil. Se vor face investigatii de specialitate intr-un serviciu de neurologie pediatrica pentru a se pune cat mai repede un diagnostic corect si complet. Se va incerca depistarea cauzei care a dus la aparitia unei astfel de boli lucru important atat pentru copilul bolnav cat si pentru parinti care trebuie sa stie ce sa faca in cazul in care mai doresc sa aiba alti copii. Odata diagnosticul pus se va incepe cat mai devreme recuperarea neuromotorie. Interventiile chirurgicale corectoare vor fi amanate cat mai mult posibil.
Spasticitatea poate fi tratata cu medicamente ca Lioresal, Midocalm. Deasemeni exista posibilitatea aplicarii tratamentului cu toxina botulinica, ce se administreaza intramuscular la nivelul muschilor spastici. Acest tratament se poate face in cadrul Centrului National Medical de Recuperare neuro-psiho-motorie pentru copii “Dr. Nicolae Robanescu” si in Sectia de chirurgie pediatrica a Spitalului Gr.Alexandrescu din Bucuresti. Este necesar insa un consult prealabil multidisciplinar pentru a putea stabili momentul cel mai bun de aplicare.
Crizele epileptice vor fi tratate cu medicamente adaptate fiecarui tip de criza la indicatia medicului neurolog pediatru. In prezent exista posibilitatea administrarii unor medicamente noi impotriva epilepsiei. In Bucuresti va puteti adresa pentru investigatii si tratament Sectiei de Neurologie Pediatrica II din cadrul Spitalului ” Prof.Dr.Al.Obregia”( fostul spital nr.9), sectie care face parte si din Centrul National de Referinta Impotriva Epilepsiei. Nu trebuie omis tratamentul logopedic si nici stimularea psihosenzoriala.
Ce este toxina botulinica?
Toxina botulinica este o neurotoxina produsa de bacteria Clostridiu Botulinum care a fost purificata acum 80 de ani in California de catre doctorul Hermann Sommer. De atunci si pana la utilizarea formei terapeutice actuale s-au scurs alte zeci de ani pentru ca in 1993 sa se accepte inceputul experimentarii toxinei in patologia copilului faza in care se gaseste si astazi.
Cum actioneaza toxina botulinica?
Tinta toxinei este celula nervoasa dar ea nu traverseaza bariera hematomeningiana, neatingand sinapsele colinergice ale sistemului nervos central. Ea are o mare afinitate pentru receptorii sinaptici ai placii motorii din musculatura scheletala. La nivelul placii motorii toxina botulinica actioneaza in trei etape:
1. Se leaga de un receptor pe membrana presinaptica.
2. Prin endocitoza toxina intra in celula nervoasa tinta.
3. In interiorul toxinei celula inhiba eliberarea acetilcolinei, determinand bloc de transmisie neuromusculara presinaptica ce induce o stare de denervare a placii motorii.
Mentionam ca este vorba de toxina botulinica de tip A (Dysport).
Cat ma costa tratamentul cu toxina botulinica?
Initial, costurile erau suportate de familia copilului si de Casele de Asigurari, dar din 2004 tratamentul cu toxina botulinica este suportat de Ministerul Sanatatii, in limita bugetului disponibil, in spitalele de copii din tara unde exista acest tip de tratament.
Chestionar de feedback
Chestionar de feedback pacient
Se încarcă…
Chestionar de satisfacție
Chestionar de satisfactie
Se încarcă…
Donații
Donatii
DIRECTIONAȚI 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT SAU PENSII COMPLETÂND FORMULARUL 230 ȘI ASTFEL PUTEȚI AJUTA COPII CU DIZABILITĂȚI CE AU NEVOIE DE RECUPERARE MEDICALĂ
Procentul din impozit care poate fi redirecționat a crescut la 3,5%, iar redirecționarea se poate face pe 2 ani.
PASII PE CARE TREBUIE SA ÎI URMATI:
1. Descarcă Formularul 230: <<< Descarca Formular >>>
2. Completează-l cu datele tale personale (nu este nevoie să completezi suma) și semnează-l;
3. Trimite-l prin poștă/curier la sediul ANAF de care aparții cu domiciliul sau depune-l direct la ghișeu.
Daca aveți prieteni, cunostiinte ce ne pot ajuta, vă rugăm sa îi invitați să se bucure cu noi de realizările facute împreună!
Drepturi și obligatii
Drepturi si obligatii
OBLIGATIILE PACIENTILOR/INSOTITORILOR SI VIZITATORILOR IN PERIOADA INTERNARII LA CNCRNC DR NICOLAE ROBANESCU. Pentru vizualizare click aici.
DREPTURILE SI OBLIGATIUNILE ASIGURATILOR
Asiguratii au urmatoarele drepturi: a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru; b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alta localitate; c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia; d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii; e) sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; f) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor; g) sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate; h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta; i) sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica; j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare; k) sa beneficieze de dispozitive medicale; l) sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu; m) sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul; n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale; o) sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.
Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de aceste drepturi sunt urmatoarele: a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie; b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate; c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru; d) sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati; e) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului; f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar; g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PACIENTULUI
Pacientul are in principal urmatoarele drepturi:
• Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
• Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.
• Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.
• Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
• Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat, în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.
• Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
• Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
• Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.
• Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
• Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.
• Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
• În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
• În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.
• În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate.
• Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
• Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, în vederea stabilirii diagnosticului ori a tratamentului cu care acesta este de acord.
• Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.
• Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.
• Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
• Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
• În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.
• Pacientul are acces la datele medicale personale.
• Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
• Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.
• Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa mamei.
• Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltării unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nicio discriminare.
• Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind sănătatea reproducerii.
• Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.
• În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
• Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
• Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai asemănător celui familial.
• Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.
• Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul niciunei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue, până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare”.
• Pacientul este încurajat, de asemenea, să sesizeze Consiliul de Etică al spitalului pentru orice faptă de corupţie sau încălcări ale eticii medicale (de exemplu, atitudine lipsită de profesionalism, lipsa consimţământului informat al pacientului etc.).
Pacientul are urmatoarele obligaţii:
• Obligaţia de a se conforma programului Centrului – program de masă, program de administrare a tratamentului,de odihnă a celorlalţi pacienţi .
• Obligaţia de a nu consuma băuturi alcoolice .
• Să creeze o atmosferă de înţelegere şi întrajutorare între pacienţi , de respect reciproc, de respectare a personalului medical , auxiliar.
• Să păstreze ordinea şi curăţenia.
• Să nu deterioreze bunurile spitalului .
• Să nu părăsească spitalul fără acordul medicului.
• Obligaţia de a purta echipamentul specific spitalului.
Ghidul pacientului
GHIDUL PACIENTULUI
(Pagina conține doar titlul, fără conținut suplimentar vizibil în captarea curentă.)
Recuperare medicală
RECUPERARE MEDICALA
Recuperarea medicala este necesara persoanelor are au suferit un traumatism sau o boala care a dus la pierderea capacitatilor sale functionale.
Care sunt pasii catre o recuperare corecta?
1. Consultati un medic de specialitate (click aici)
2. Realizati investigatiile solicitate de medic (click aici)
3. In urma rezultatelor investigatiilor, veti primi o schema de tratament care va include mai multe terapii (click aici)
4. Mergeti la controalele periodice pentru monitorizarea evolutiei recuperarii
Grup țintă
GRUP ȚINTĂ
Se asigură SPITALIZAREA (în regim continuu și spitalizare de zi) și AMBULATORIU INTEGRAT pentru:
• paralizii cerebrale (spastice, diskinetice, ataxice: hemi, tetra, dipareze);
• sechele – amiotrofie spinală, după traumatisme cranio-cerebrale în accidente rutiere, casnice, înec;
• sechele după meningoencefalite microbiene, neuroviroze paralitice;
• neuropatii senzitivo-motorii;
• paralizii periferice: paralizii de plex brahial, radiculopatii, secțiuni traumatice;
• neuropatii metabolice, de inclavare;
• boli neuromusculare, amiotrofii spinale;
• malformații congenitale: picior strâmb, displazii de șold, alte afecțiuni ortopedice;
• tulburări de statică vertebrală: cifoze, scolioze, etc.
Programări
PROGRAMĂRI
Programare consultații în Centru (cu internare)
Pentru programări cu internare la următoarele specialități:
• RECUPERARE MEDICALĂ
• Conf. Univ. Dr. Andrada Mirea
• Dr. Diana Elena Carabageac
• Dr. Irina Raluca Petcu
MIERCURI-JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0730 555 243
• Dr. Mihaela Bejan
• Dr. Nicoleta Chiriloi
MIERCURI-JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0736 355 875
• CRONICI (NEUROLOGIE PEDIATRICĂ)
• Dr. Daniela Dorina Vasile
MIERCURI-JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0730 555 243
Programare consultații
Pentru programări consultații la următoarele specialități:
• RECUPERARE MEDICALĂ
• Conf. Univ. Dr. Andrada Mirea – SZ
MIERCURI, JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0730 555 243
• Dr. Mihaela Bejan – SZ
• Dr. Nicoleta Chiriloi – SZ
• Dr. Anca Irina Grigoriu – SZ
• Dr. Irina Raluca Petcu – SZ
MARTI, MIERCURI, JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0730 565 575
• CRONICI (NEUROLOGIE PEDIATRICĂ)
• Dr. Daniela Dorina Vasile
LUNI-MARTI între orele 07:00 – 10:00
Telefon: 0731 351 444
ANALIZA MULTIFACTORIALĂ A MERSULUI
Dr. Anca Irina Grigoriu
LUNI-VINERI, între orele 13:00 -15:00
Telefon: 0723 130 374
Pentru Analiza multifactorială a mersului programarea se realizează numai la recomandarea unui medic specialist de Reabilitare/Recuperare Medicală, Ortopedie pediatrică sau Neurologie Pediatrică
Programare consultații în Ambulatoriu
Pentru programări Ambulatoriu la următoarele specialități:
• RECUPERARE MEDICALĂ
• Dr. Diana Elena Carabageac
• Dr. Nicoleta Chiriloi
• Dr. Anca Irina Grigoriu
MARTI, MIERCURI, JOI între orele 13:00 – 15:00
Telefon: 0730 565 575
• NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
• Dr. Mădălina Cristina Leanca
LUNI – VINERI între orele 07:00 – 15:00
Telefon: 0725 973 431
• PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
• Dr. Nicolae Cristian Adam
LUNI – VINERI între orele 07:00 – 15:00
Telefon: 0725 973 458
• Dr. Gabriela Costache
LUNI-VINERI între orele 07:00-15:00
Telefon: 0729 023 426
• ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
• Dr. Ileana Georgescu
LUNI – VINERI între orele 07:00 – 15:00
Telefon: 0725 945 116
• ENDOCRINOLOGIE
• Dr. Andra Ivona Gheorghe Fronea
LUNI – VINERI între orele 07:00 – 15:00
Telefon: 0725 570 891
• CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
• Dr. Georgiana Nicolae
LUNI – VINERI între orele 07:00 – 15:00
Telefon: 0729 063 394
Program vizitatori
PROGRAM PENTRU VIZITATORII DIN EXTERIORUL CENTRULUI
• LUNI – VINERI: 16 – 20
• SÂMBĂTĂ și DUMINICĂ: 14 – 20
Informații utile
INFORMAȚII UTILE
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii (în conformitate cu Legea 202/2002).
NOTĂ DE INFORMARE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL (Legea nr. 677/2001) și notificări privind prelucrarea imaginii pentru securitate.
Document: NOTIFICARE PENTRU PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
Organizații ale pacienților (exemplu din pagină): ASOCIATIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA PACIENTILOR: www.protectiapacientilor.ro
Educatie sanitara și preventie
Document: MĂSURI PENTRU PREVENIREA INFECȚIEI CU SARS-COV-2
Măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor
Măsurile standard includ: igiena mâinilor, utilizarea măștii, igiena respiratorie și eticheta tusei, plus măsuri de igienă generală și dezinfectarea suprafețelor.
Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață
Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia, ca elemente principale împotriva durerii cronice
Conform Asociației Internaționale pentru Studiul Durerii, durerea este definită, ca ”o experiență senzorială și emoțională neplăcută, determinată sau relaționată cu leziuni tisulare reale sau potențiale sau descrisă în termeni ce se referă la aceste leziuni”.
Durerea se poate întâlni în:
O altă clasificare împarte durerea în:
Durerea constituie o cauză de morbiditate în populația generală cu consecințe invalidante, scăderea calității vieții și un impact economic major.
Managementul durerii cronice presupune existența unei echipe multidisciplinare (formată din medic specialist, psiholog, asistent medical, kinetoterapeut, fizioterapeut, nutriționist, farmacist, specialist în terapie ocupațională) care are ca scop diminuarea suferinței pacientului, evitarea complicațiilor, a prelungirii spitalizării și a costurilor suplimentare.
Abordarea non-farmacologică a durerii cronice este utilă ca adjuvant al terapiei farmacologice, Poate cuprinde măsuri terapeutice non-invazive (electroterapie, termoterapie, hidroterapie, masaj, crioterapie, terapie cognitiv-comportamentală, etc.) sau invazive (acupunctură, stimularea electrică a măduvei spinării).
Recuperarea activă a pacientului
Recuperarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pacientul este încurajat să se ridice din pat, deoarece funcțiile motorii se recuperează după un interval relativ de scurt.
Metodele de reabilitare au ca scop:
Recuperarea medicală are ca rol prevenirea agravării, deteriorării fizice și cognitive, ameliorarea funcților, prevenirea complicațiilor (boala tromboembolitică, escare, contracturi, spasticitate complicații respiratorii, impotența funcțională, modificări posturale, leziuni ale nervilor periferici, atrofii musculare, osificări, etc.).
Kinetoterapia este forma de terapie care are la bază mișcarea efectuată prin programe de recuperare medicală.
Scopul programului de kinetoterapie este de a crește capacitatea funcțională a pacientului și de a restabili independența, prevenind astfel riscul instalării complicațiilor.
Mișcarea poate fi:
Mobilizarea activă voluntară reprezintă fundamentul oricărui program kinetoterapeutic profilactic, terapeutic sau de recuperare.
Unele sporturi (mersul pe jos,înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii.
Mobilizarea precoce
Recuperarea este necesară pentru a preveni instalarea sau permanentizarea deficitului funcțional, dar și pentru a minimaliza consecințele acestuia asupra calității vieții și a independenței funcționale.
Pentru optimizarea rezultatelor reeducării funcționale este necesară implicarea activă a pacientului și a aparținătorilor acestuia în vederea desfășurării activității de recuperare.
Recuperarea are ca obiectiv reducerea deficitului funcțional pentru a permite pacientului recâștigarea independențe.
Un mijloc terapeutic de bază al recuperării post-operatorii îl reprezintă terapia prin mișcare.
Kinetoterapia se adresează atât leziunilor minore cât și celor majore, care pot fi soldate cu infirmități.
Stilul sănătos de viață
Odihna prin somn este un factor important de echilibru. Cel mai sănătos somn este noaptea între orele 22:00 – 06:00.
Odihna poate să fie și activă. Se poate desfășura o activitate care relaxează (citit, ascultarea muzicii, plimbare prin natură, etc.).
Alimentele cu conținut mare de grăsimi saturate trebuiesc evitate (prăjeli în ulei, slănina, untura, unt, produse de patiserie, carne grasă, brânzeturi și alte lactate integrale, etc.) și consumate cele de origine vegetală (legume, fructe proaspete, semințe, etc)
Se recomandă hidratarea cu apă – aproximativ 2 litri/ zi (în funcție de vârstă, sex, activitate fizică, etc.). Se va evita consumul în exces de cafea, sucuri dulci sau acidulate.
Activitatea fizică (/ controlul greutății) poate previni boli precum obezitatea, diabetul zaharat, boli cardiovasculare, etc.
Este recomandat mersul pe jos minim 30 de minute/ zi.
Exercitiile fizice efectuate în mod regulat (3 ori/ săptămână) ajută organismul să fie mai rezistent, tonifiază musculatura, poate influența vindecarea unor afecțiuni.
Educatia este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos.
Bibliografie
Ghiduri
GHIDURI
Lista de ghiduri (PDF) publicate pe pagină:
• GHID OPERATIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA IN ASISTENTA PRIMARA IN ROMANIA
• GHIDUL CETATEANULUI PENTRU SITUATII DE URGENTA – IGSU
• VOL 1 – Ghid Preventie – INTRODUCERE, METODOLOGIE
• VOL 2 – Ghid Preventie – ALIMENTATIA, ACTIVITATEA FIZICA
• VOL 3 – Ghid Preventie – CONSUMUL DE ALCOOL
• VOL 4 – Ghid Preventie – FUMATUL
• VOL 5 – Ghid Preventie – RISCUL CARDIOMETABOLIC, CANCERUL
• DUREREA LOMBARA NESPECIFICA A ADULTULUI
• INFECTIA URINARA NECOMPLICATA LA FEMEIE
• GHIDUL PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT TIP II
• INGRIJIRI PRENATALE IN SARCINA CU RISC SCAZUT
• GHIDUL PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA ESENTIALA
• EVALUAREA SI MANAGEMENTUL ARTICULATILOR DUREROASE
Meniul zilei
MENIUL ZILEI
• Meniul saptamanal 20.04.2026 – 26.04.2026
• Meniul saptamanal 13.04.2026 – 19.04.2026
• Meniul saptamanal 06.04.2026 – 12.04.2026
• Meniul saptamanal 30.03.2026 – 05.04.2026
• Meniul saptamanal 23.03.2026 – 29.03.2026
• Meniul saptamanal 16.03.2026 – 22.03.2026
• Meniul saptamanal 09.03.2026 – 15.03.2026
• Meniul saptamanal 02.03.2026 – 08.03.2026
• Meniul saptamanal 23.02.2026 – 01.03.2026
• Meniul saptamanal 16.02.2026 -22.02.2026
• Meniul saptamanal 09.02.2026 -15.02.2026
• Meniul saptamanal 31.01.2026 -08.02.2026
• Meniul saptamanal 26.01.2026 -01.02.2026
